Eficienţă, socializare, participare. Aceştia sunt vectorii pe care pare să se aşeze industria turistică a viitorului. Şi nu vorbim aici despre cum vor călători strănepoţii noştri, ci despre cum vor arăta lucrurile în următorii 2 până la 10 ani. Unele lucruri deja se întâmplă, la scară mică. Altele caută parteneri. Altele se impun, prin logica pieţei şi a societăţii informaţionale în care trăim. Iar altele nu se vor întâmpla niciodată şi-mi cer scuze de pe acum că ţi-am irosit vremea cu ele.

  1. Agenţiile de turism generaliste se vor muta în online sau vor dispărea. Vor mai rezista în offline doar agenţiile specializate (pe turism de business, lux, religios, tabere de copii, etc). Rezervarea de bilete de avion şi hoteluri se va face exclusiv online.
  2. Apple Store, Google Web Store şi Amazon vor încerca să intre pe piaţa serviciilor turistice. Fie direct, fie prin preluări sau colaborări.
  3. Fenomenul de grouponizare (instituţionalizată sau nu) se va extinde în sectorul turistic. Utilizatorii se vor sindicaliza pentru a obţine condiţii preferenţiale de transport, cazare şi masă. Pe 21 martie 2011, KLM decidea să facă un zbor charter pentru cei 351 de useri Twitter care voiau la Miami. Tot procesul, de la primul twit al userului până la OK-ul transportatorului, a durat doar 5 ore.
  4. Vor apărea soluţii integrate de booking door-to-door, care-ţi vor permite să rezervi taxi+avion+autobuz+vapor+taxi într-un singur loc, printr-o singură tranzacţie.
  5. Socializarea la bord va deveni o sursă suplimentară de venit pentru transportatori şi de confort pentru pasageri. Aceştia din urmă îşi vor putea alege tovarăşii de zbor după afinităţi şi preferinţe. Malaysia Airlines a implementat deja un astfel de sistem, în timp ce Satisfly, un start-up extrem de interesant, încearcă să extindă integrarea la scară globală. E posibil ca Facebook însuşi să vină cu o soluţie proprie, care nu va funcţiona.
  6. Preţul şi oportunităţile de socializare vor deveni mai importante decât destinaţia. Clienţii vor pleca în vacanţă oriunde, atâta timp cât zborul e ieftin, iar anturajul e plăcut. Utilizatorii se vor organiza în sub-reţele ai căror membri călătoresc întotdeauna împreună, obţinând astfel condiţii preferenţiale de la companiile aeriene şi lanţurile hoteliere.
  7. Consolele de in-flight entertainment se vor dezvolta pe două mari direcţii: socializare şi învăţare. Pasagerii vor putea lega prietenii, discuta afaceri sau se vor putea juca în reţea pe durata zborului. Introvertiţii vor putea opta pentru programe de învăţare a unei limbi străine, a istoriei, geografiei, etc.
  8. Revistele tipărite de la bord vor dispărea, urmând a fi înlocuite cu versiuni digitale. După îmbarcare, pasagerul va putea să descarce revista prin blue tooth, direct pe laptop, tableta sau smartphone. Singapore Airlines şi-a digitizat deja cele trei publicaţii.
  9. Companiile aeriene tradiţionale (full-fare, full-service, legacy, cum vrei să le zici) se vor concentra pe calitatea serviciilor la sol şi la bord, pe rapiditatea controalelor, pe siguranţa, confortul şi experienţa superioare pe care le vor oferi pasagerului.
  10. Check-in-ul online şi self check-in-ul la aeroport vor prevala. Companiile aeriene vor păstra un desk pentru check-in clasic şi unul, două pentru luggage drop off, minimizându-şi cheltuielile de chirie şi personal.
  11. Zborul va deveni mai scump, dar si mai modular. Dupa reteta Ryanair, pasagerul va plăti un pachet de bază, “flight only”, urmând ca orice alt “moft”, inclusiv o pătură, un pahar cu apă sau accesul la toaletă, să devină serviciu suplimentar plătit.
  12. Pasagerii vor avea tot mai multe şi mai multe drepturi. Din 23 august, în SUA se zboară deja după reguli noi, mai stricte faţă de transportator, mai protective pentru pasager.
  13. Telefonia mobilă şi internetul wi-fi vor fi disponibile la bordul majorităţii aeronavelor, ca servicii suplimentare contra-cost.
  14. Dispariţia bagajului de cală. Pentru a ieşi mai ieftin pe cursele low-cost, tot mai mulţi pasageri vor călători doar cu bagajul de mână. Companiile aeriene îşi vor suplimenta veniturile utilizând cala pentru servicii cargo.
  15. Conceptul de on-board duty-free se va dezvolta. Se vor face mai multă reclamă şi mai mult comerţ la bord. Aeronavele vor funcţiona ca spaţii comerciale pe toată durata zborului la altitudine de croazieră.
  16. Pe structura celor trei alianţe aeriene majore (SkyTeam, One World şi Star Alliance) se vor consolida mega-programe de fidelitate, care vor include ofertanţi de servicii dintre cele mai diverse. Punctele de fidelitate oferite de aceste mega-programe vor funcţiona ca monedă paralelă, putând fi convertite nu doar în upgrade-uri sau nopţi gratuite la hoteluri, ci şi în bilete la spectacole, mese la restaurant sau produse electronice. Va apărea o mini-bursă a punctelor de fidelitate, pe care membrii diverselor programe vor face tranzacţii.
  17. Cele trei clase principale de zbor – economy, business şi first – nu vor mai împărţi aceeaşi aeronavă. Vor apărea tot mai multe zboruri exclusiv business sau first şi tot mai multe linii aeriene specializate pe o clasă anume.
  18. Un segment low-cost tot mai competitiv şi mai diversificat. Transportatorii low cost vor lansa produse creative până la bizarerie: petreceri, concerte sau căsătorii în timpul zborului, curse pentru grupuri etnice, religioase, culturale sau sexuale, etc. Vor apărea diverşi hibrizi între modelul low-cost şi cel full-service.
  19. Va apărea o platformă online de meta-search pe ratingurile oferite de clienţi pentru diverşi furnizori de servicii turistice. La acest moment, fiecare OTA major are o bază de customer ratings. Serviciul de meta-search le va unifica şi armoniza, pentru a oferi clienţilor potenţiali maxim de informaţie şi minim de bias. Re-licenţierea hotelurilor va ţine cont de customer rating-ul consolidat pe această platformă.
  20. Nu doar furnizorii de servicii turistice vor primi ratinguri, ci şi consumatorii. O arhivă globală de informaţii despre pământeni – alimentată în primă fază prin introducerea paşapoartelor electronice – va sta la baza security check-ului disociat propus de IATA. Funcţie de o serie de factori – frecvenţa călătoriilor, destinaţiile vizitate, comportamentul la bord sau antecedentele penale – pasagerii vor fi împărţiţi în trei sau mai multe categorii, fiecare dintre acestea presupunând un scanning mai atent sau mai sumar.
  21. Industria ospitalităţii va evolua spre o paradigmă distributistă; particularii nelicenţiaţi vor prelua o cotă din ce în ce mai mare din piaţa hotelieră. Unii pe bani, alţii – benevol, pentru a-şi face prieteni. Couchsurfing, platforma de hospitality exchange, a atins recent 3 milioane de membri răspândiţi în 246 de ţări de pe glob. 3 milioane de oameni care îşi oferă unul altuia cazare gratuită, cine n-ar vrea să intre într-un asemenea club?
  22. Acelaşi fenomen va afecta şi serviciile conexe: transferurile şi tururile cu ghid. Există déjà câteva proiecte de succes (Localyte, BeWelcome) pe conceptul „travel with a local”, proiecte care fac puntea între cel care doreşte un ghid local şi un localnic care e dispus să ofere acest serviciu.
  23. Vor înflori serviciile de integrare a activităţii sociale cu cea de consum; un utilizator va avea la dispoziţie un singur instrument pentru rezervări, pentru gestiunea programelor de fidelitate, pentru contactul cu prieteni şi pentru a-şi împărtăşi experienţele prin blogging sau micro-blogging.
  24. Car sharing-ul va deveni un fenomen comun nu doar în interiorul oraşelor, ci şi pe distanţe lungi. Oamenii vor călători împreună la birou, dar şi în plimbări de week-end sau vacanţe. Combustibilul e acelaşi: costuri mai mici şi socializare mai multă.
  25. Turismul de destinaţie va pierde teren în favoarea celui specializat. Consumatorii vor călători pentru a-şi urma un interes sau o pasiune, pentru a învăţa sau cunoaşte un anumit domeniu, pentru a se împlini intelectual şi spiritual.
  26. Vacanţele vor deveni din ce în ce mai lungi, de la o lună la şase luni. Călătorii se vor autofinanţa lucrând remote, prin internet. Vor apărea sisteme de job sharing, cu doi oameni pe un post.
  27. Fără presiunea timpului, moda transportului lent va reveni. Vom merge mai mult cu trenul, cu autobuzul, cu vaporul. Vor reapărea cursele maritime de pasageri mediu şi long-curier.
  28. Travel guide-urile tipărite vor dispărea, iar variantele digitale care le vor înlocui vor avea 3-4 ediţii de update anuale, pentru a putea oferi informaţii la zi. Ghidurile vor putea fi cumpărate şi pe fascicule, funcţie de traseul fiecărui călător.
  29. Round-The-World. Vacanţele prelungite vor duce la creştere galopantă a cererii pentru bilete de avion Round The World.
  30. Asigurările de călătorie se vor diversifica pentru a răspunde nevoilor diferite ale călătorilor de mâine.
  31. Oamenii vor investi mai mult în experienţe şi mai puţin în bunuri. Clasa de mijloc, cu precădere, va cumpăra tot mai puţine bunuri şi tot mai multe experienţe. Obiectele sedentare vor ceda market share obiectelor şi serviciilor nomade. Consumatorul, fie el şi sedentar, va petrece mai mult timp mental departe de casă.
  32. Mass Media vor aloca mai mult spaţiu şi timp călătoriilor, considerate până acum rubrici facile, din categoria horoscop. Televiziunile generaliste vor produce show-uri de prime time cu elemente de travel, iar bloggerii generalişti vor începe să scrie mai mult despre călătorii. Blogurile de travel vor exploda cantitativ şi se vor consolida calitativ.


Notă: Lista rămâne deschisă, că de-aia e listă. Te invit să contribui.

sursa tedoo